MUZEUL DE LITERATURĂ
PROFESORUL TIBERIU BOŞCAIU S-A STINS DIN VIAŢĂ
Ctitorul Muzeului de Geografie literară din Oţelu Roşu, profesorul de limba şi literatura română, Tiberiu Boşcaiu a trecut la cele veşnice.
S-a născut la 15 mai 1928, la Timişoara, într-o familie de intelectuali, mama învăţătoare şi tatăl profesor, de la care a deprins alături de fraţii săi, Nicolae (academician în biologie) şi Alexandru (instructor de muzică), dragostea pentru şcoală, alegând să urmeze Liceul Traian Doda din Caransebeş, apoi Universitatea din Cluj. S-a căsătorit cu Angela, profesoară de muzică. S-a bucurat de un fiu, Ciprian-inginer, căsătorit cu Mirela şi nepoţii Raluca şi Gregory, alături de care şi-a petrecut o bună parte din anii pensionării, împreună cu soţia sa, în California.
Profesor excepţional, s-a remarcat printr-o bogată activitate culturală. A condus Cercul de turism ,,România pitorească’’ al liceului, a fost printre iniţiatorii Cineclubului din Oţelu Roşu, alături de ing. Nicolae Negruţiu şi ing. Emil Mateiaş cu care a realizat filme precum : Cicatricea (în colaborare cu ing. Emil Mateiaş), sau Densuş şi Oameni cu aripi, (împreună cu ing. Nicolae Negruţiu).
În 1974 a fost înfiinţată Subfiliala Societăţii de Ştiinţe filologice din oraş, fiind organizatorul şi principalul animator al acesteia, fără de care, după cum remarca prof. dr. Marcu Mihail Deleanu, preşedintele S. Ş . F. – filiala Reşita, multe dintre întâlnirile filologice de pe Valea Bistrei nu s-ar fi putut realiza.
La 19 aprilie 1991 se constituie Despărţământul Astra Oţelu- Roşu, ocupându-se de activităţile culturale ale acestuia, care-şi propunea ,,să revitalizeze tradiţiile culturii, ştiinţei şi literaturii române, contribuind în acelaşi timp şi la renaşterea moral spirituală a tineretului din Oţelu-Roşu şi pe Valea Bistrei.’’( Timpul, nr. 79/1991, Reşiţa) A scris articole şi a susţinut comunicări la întrunirile filologice din judeţ sau din ţară.
Cea mai importantă realizare o constituie Muzeul de Geografie literară, lăcaş de cultură inedit, care înfăţişează ,,locuri şi lumini ale literaturii române’’. Pentru contribuţia la îmbogăţirea patrimoniului cultural, prof. Tiberiu Boşcaiu a fost distins în anul 2005 cu titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Oţelu-Roşu.
Muzeul este inclus în CIMEC începând din vara anului 2012 (http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1821&-Muzeul-de-Geografie-Literara-Tiberiu-Boscaiu-OTELU-ROSU-Caras-Severin).
Prof. Marciana Corici, custode al Muzeului
de Geografie literară- Tiberiu Boşcaiu
MUZEUL DE GEOGRAFIE LITERARĂ DIN OŢELU-ROŞU
În oraşul Oţelu-Roşu se găseşte Muzeul de Geografie literară Locuri şi lumini ale literaturii române*, fondat în anul 1980 de către profesorul Tiberiu Boşcaiu, în incinta Grupului Şcolar Industrial (în prezent Liceul Bănăţean).
Muzeul, unic în Banat şi chiar în ţară, este o realizare ştiinţifică şi artistică apreciată şi admirată de profesori şi elevi din liceul nostru, vizitatori din ţară şi străinătate, specialişti în domeniu. Prof. dr. G.I.Tohăneanu (Timişoara), în 1980 vizitând muzeul nota ,,Pentru orice cărturar român, din Banat şi din alte părţi ale ţării, pentru tineret în special, muzeul de la Liceul industrial va constitui un ostrov al frumuseţii, un ungher al reculegerii şi al sfinţeniei româneşti’’. Muzeul este ,,un adevărat Monument spiritual al oraşului’’, scria prof. dr. doc. Augustin Z. N. Pop (Bucureşti, 1980), ,,O minunată pagină de istorie literară’’- dr. Cornelia Ştefănescu (Bucureşti, 1989), ,,un adevarat sanctuar al spiritualităţii naţionale, admirabilă şcoală de patriotism’’- prof. dr. Dumitru Micu (Bucureşti, 1986). Prof. dr. Cornel Ungureanu, critic literar, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Timişoara, cunoscut pentru cercetările sale de geografie literară, nota în Cartea de onoare cu prilejul vizitării muzeului : ,,Nu cred că am trăit, în ultimii ani, de când scriu la Geografia literară o întâlnire mai plină de sens’’(mai 2006).
Muzeul prezintă istoria literaturii române de la origini şi până în prezent, cuprinzând peste 3000 de exponate, documente, cărţi, ziare şi reviste vechi, între care amintim MANUSCRISE : un album de familie din 1792 ; un protest din Apuseni (1849); act de acuzare împotriva lui Corolian Brediceanu (1877) ; SCRISORI : de la Ion Vidu, C. Bacalbaşa, Agatha Bacovia, Gh. Eminescu, Mitzura Arghezi, A.Z. N. Pop; FOND DE CARTE : Minei şi acatist (1870), Istoria lui Alexandru (în alfabet chirilic) ; Dosoftei, Psaltirea în versuri (în alfabet chirilic şi latin) ; D. Cantemir, Descriptio Moldaviae (1872) ; Gramatica lui Macsim (1870) ; I. Vulcan, Ranele Naţiunii (1876),etc. ; PRINCEPS : O. Goga, Poezii (1906) ; INTERZISE : G. Coşbuc, Povestea unei coroane de oţel (1899) ; N. Crainic, Icoanele vremii (1919) ; CU AUTOGRAFE : de P. Istrati, E. Farago, D. D. Pătrăşcanu, A. Buzura, Sorin Titel, A. Blandiana, E. Todoran, C. Ştefănescu ; MANUALE SCOLARE : Merinde de la şcoală (1888) ; V. Oniţiu, Limba română (1894), Abecedar (1910) , E Hodoş, Stilistica (1914), etc ; CALENDARE : din 1878, 1891, 1907, 1911,1939, etc ; REVISTE : Revista Literară (1888), Revista de critică literară (1895), Gazeta Transilvaniei (1899), Albina (1904), Semănătorul (1905), Flacăra (1906), Luceafărul (1911), Gândirea (1911), Societatea de mâine (1924), Mişcarea literară (1925) şi altele.
Fotografiile document realizate în laboratorul muzeului de către profesorul fondator, expuse în cele 9 săli, au certă valoare educativă, prin puterea de sugestie a fotografiei, care trezeşte gustul pentru literatură, atrage tineretul spre dragostea pentru lectură şi valorile culturale ale poporului nostru. Acestea înfăţişează scriitori români (peste 30 la număr) între care : M. Eminescu, I. Creangă, I. Slavici, G. Coşbuc, O. Goga, C. Hogaş, G. Galaction, M. Sadoveanu, A. Pann, V. Alecsandri, G. Bacovia, T. Arghezi, L. Blaga, L. Rebreanu, V. Voiculescu, N. Labiş, Z. Stancu, M. Eliade, S. Titel, etc, facsimile de pe autografele lor, locuinţele în care au trăit şi au scris, instituţiile de învăţământ frecventate, drumurile pe unde au umblat, colegii şi prietenii apropiaţi, ediţii princeps.
Evoluţia literaturii române este prezentată în strânsă relaţie cu momentele istorice importante ale poporului nostru, astfel întâlnim panouri cu : D. Cantemir, Momentul 1848, Avram Iancu, N. Bălcescu, A. I. Cuza, N. Iorga, regele Ferdinand I, etc. ,,Cercetările cu elevii, cât şi fotografierea lor, a crucilor de pe turlele mănăstirilor şi expunerea în sala literaturii române vechi, au făcut să crească valoarea documentului ca istorie adevărată, când s-a încercat să se izoleze Biserica de şcoală’’, scria fondatorul muzeului într-un articol publicat în Studii de limbă, literatură şi folclor, 5, Reşiţa, 2007.
Ideea realizării acestui muzeu a venit ca urmare a strângerii unui bogat material de pe urma excursiilor cu elevii pe la casele memoriale ale scriitorilor români, adăugat la cele peste 212 manuscrise, scrisori, cărţi şi reviste valoroase, moştenite din familie, după cum mărturisea domnul Tiberiu Boşcaiu. Astfel, muzeul pune în lumină legăturile cu familiile scriitorilor : cu Sidonia Hogaş, fiica scriitorului, cu Veturia Goga, soţia poetului, cu sora lui Topârceanu, de asemenea cu Ana Blandiana şi Romulus Ruran, Mihail Cruceanu (poet simbolist), Gheorghe Eminescu, nepotul poetului, Augustin Z. N. Pop (eminescolog), Tiberiu Rebreanu, fratele lui Liviu, Dumitru Panaitescu, fiul lui Perpessicius, Richard Wrumbrand (Los Angeles), Vera Călinescu, soţia lui George, Leon Bakonski, fratele lui Anatol, Tatiana Stănescu, mama lui Nichita, Mitzura Arghezi, fiica poetului, Agatha (soţie), Gabriel (fiu) Bacovia, Cornelia şi Iosif Titel (părinţii lui Titel), etc. Interesante ramân interviurile : De vorbă cu Tiberiu Rebreanu despre Pădurea spânzuraţilor, Adevăr şi legendă în satul lui Ion, De vorbă cu Gh. Eminescu, De vorbă cu Ion Vlaicu- fratele lui Aurel, Mihail Cruceanu despre cenaclul lui Macedonski,etc.
Muzeul este totodată locul desfăşurării unor activităţi culturale, simpozioane, întâlniri cu scriitori, lecţii de literatură, aniversări istorice, proiecţii de filme ale Cineclubului Oţelu-Roşu. A găzduit sesiunile subfilialei Societăţii de Ştiinţe Filologice Caraş –Severin şi ale Astrei locale. Aniversarea poetului Mihai Eminescu a devenit o tradiţie în muzeu, desfăşurată anual în sala Eminescu. Manifestările s-au bucurat întotdeauna de participarea profesorilor şi elevilor din liceul nostru sau de la şcolile din oraşul nostru.
*În prezent muzeul poartă denumirea de Muzeul de Geografie literară –Tiberiu Boşcaiu.
Prof. Marciana Corici, fragment din articolul publicat în
volumul Promovarea valorilor cultural- ştiinţifice locale în
circuitul naţional, regional şi internaţional, Timişoara, 2008
Imagini din Muzeul de Geografie literară-Tiberiu Boşcaiu
Din activitatea Muzeului de Geografie literară– Tiberiu Boşcaiu
În cei peste 30 de ani de existenţă, activitatea Muzeului de Geografie literară- Tiberiu Boşcaiu, a fost diversă, bogată şi însufleţită de invitaţi de seamă, între care profesori universitari, oameni de cultură, cadre didactice şi elevi. Obiectivul principal al activităţilor a fost de a zidi în elevi dragostea pentru cunoaştere, istorie şi valorile lăsate de cei de dinaintea noastră.
Muzeul a organizat activităţi cultural- educative : simpozioane, mese rotunde, aniversări istorice, aniversări ale muzeului, expoziţii, a încheiat parteneriate şcolare din care au rezultat proiecte educative interesante, a găzduit proiecţii de filme ale Cineclubului Oţelu-Roşu, lecţii deschise, etc.
Dintre activităţile considerate cu tradiţie amintim : sesiunile Astrei locale, celebrarea marelui poet Mihai Eminescu la 15 ianuarie, în sala Eminescu a muzeului, aniversările istorice cu prilejul Zilei Naţionale a României, 24 Ianuarie, 9 Mai şi aniversările legate de existenţa muzeului.
Între simpozioane amintim : De la Eminescu la generaţia ’80 (în anul 1988) şi Valori culturale bănăţene (în 2006), organizate cu sprijinul filialei Societăţii de Ştiinţe Filologice Reşiţa.
Dintre parteneriatele şcolare, menţionăm cele cu Liceul Teoretic Traian Doda din Caransebeş, materializate în proiectele educaţionale : A şti pentru a fi ( 2008) şi Cartea- izvor de înţelepciune şi cunoaştere (2010).
Din anul 2012 muzeul a organizat activităţi educative cu prilejul Zilei Internaţionale a Muzeelor, sărbătorită pe data de 18 mai. De interes s-au bucurat, în special, concursul iniţiat Prin muzeele ţării, precum şi legăturile culturale cu Franţa, elevii având ocazia de a viziona imagini şi prezentări PowerPoint cu muzee din Franţa dar şi din ţara noastră.
Prin proiectul european eTwinning derulat cu Franţa: Arts, history and literature in Europe : les Arts, l’Histoire et la Littérature en Europe, (apreciat cu Certificat de calitate din partea Comisiei naţionale de evaluare ), s-au realizat schimburi culturale, iar partenerii noştri francezi de la Liceul Guy de Maupassant au aflat informaţii despre muzeul nostru.
În decursul anilor despre muzeu şi activităţile desfăşurate au apărut numeroase articole în ziare, reviste sau volume. De exemplu, în Limba şi literatura română, revistă a SSFdin România – Bucureşti sau în volumul Studii de limbă, literatură şi folclor, 5, Reşiţa, 2007. A fost elaborată broşura 25 de ani de existenţă a Muzeului de Geografie literară-Locuri şi lumini ale literaturii române. Au fost acordate interviuri pentru emisiunile de televiziune locală.
Prof. Marciana Corici